Ancuța Pîrvan - sportiv uriaș, profesor de elită, un OM deosebit!
Complexul Turistic de Natație Târgoviște este onorat să colaboreze cu uriași ai sportului românesc, oameni de elită ai societății, cu activitate în mediul universitar. În galeria personalităților sportive o regăsim și pe Ancuța Pîrvan, vicampioană mondială la canotaj, stabilită la Voinești, alături de soțul său, un alt sportiv de anvergură, campionul mondial Gheorghe Pîrvan. Lect. univ. dr. la Universitatea Valahia din Târgoviște, în cadrul Departamentului de Educației Fizică și Sport – Facultatea de Științe Umaniste, Ancuța Pîrvan, predă și cursuri de înot la bazinul Complexului Turistic de Natație Târgoviște. Copiii o iubesc sincer, iar mulți dintre părinți le-au urmat exemplul și lucrează în apă sub îndrumarea dinstinsului dascăl. Se spune că marii campioni sunt foarte modești. Ancuța Pîrvan se încadrează perfect în acest profil. Cu greu a acceptat să ne ofere un interviu, considerând că „alții sunt cu mult mai îndreptățiți să merite o asemenea atenție”. Haideți să cunoaștem mai bine un vicecampion mondial, cadru universitar și antrenor de înot.
Copiii vin cu drag la cursurile dumneavostră de înot. Cum îi atrageți la bazin?
- Mi-ar fi plăcut să fi fost ei întrebați. Vreau să cred că da, eu așa îi simt, e important pentru mine. Bazându-mă pe experiența practică, am constatat faptul că micuții îndrăgesc orice formă de mișcare desfășurată într-un cadru organizat-specializat. Desigur, participă cu drag la cursuri, atâta timp cât sunt și ei ascultați. Un rol important în procesul de predare-învățare rămâne ascultarea! A învăța să-i asculți, presupune răbdare, răbdare și multă răbdare. Astfel, am posibilitatea de a-i observa, descoperindu-le calitățile, pasiunile. Îmi doresc cu adevărat să fie „prezenți” și implicați în cadrul activității fizice, învâțând și consolidând exercițiile specifice de înot, cu mijloace atractive, unde le permit alegerea unor exerciții dintre cele mai îndrăgite. Chiar le iau în serios preferințele, îi ajut să se exprime, făcând schimb de roluri, astfel ca lecția să se desfășoare în condițiile cele mai optime. Cum îi atrag la bazin? Copiii m-au atras pe mine, lucru cu ființa umana este specială, fiind încurajată de părinții lor, care ulterior mi-au devenit și ei învățăcei, cunoscându-mi pasiunea pentru înot. Au avut un interes major! Cu drag la înot, nu vin doar copiii, ci și părinții lor, care înoată pe culoarele la liber, ori în cele mai multe cazuri, ni se alătură participând în cadrul lecțiilor organizate alături de copiii lor, înotând în tandem. Ce poate fi mai frumos?! Înainte de toate, jocul rămâne instrumentul de pregătire cel mai îndrăgit de copii, în cadrul procesului de învățare. Mediul acvatic este unul propice pentru educarea copilului mic cu activitățile fizice de înot la o vârstă fragedă, de a implementa și dezvolta cultura mișcării pentru sănătate, iar dacă în tot acest scenariu, există un instructor/antrenor compatibil cu ceea ce el simte și își dorește, și nu părinții lui, progresele nu întârzie să apară. Fiecare copil este unic, iar datoria specialistului este de a-i dezvolta și fructifica potențialul cu cea mai mare finețe, în funcție de particularitățile individuale. Copiii care necesită o perioadă mai lungă de timp în vederea adaptării la mediu acvatic, aflându-se într-o stare continuă de negare a activității de înot din varii motive, fie neîncrederea în sine sau teama de apă, reprezintă provocări pentru mine. Este important să înțeleg mai întâi cauza împotrivirii lor, determinându-i pas cu pas să devină conștienți de potențialul lor.
Care sunt beneficiile înotului, de ce merită practicat?
- Exercițiul fizic merită practicat indiferent de disciplina sportivă, în vederea dezvoltării, menținerii stării de bine a întregului organism, însă întrebarea îmi amintește de o zicală: DACĂ NU ȘTII SĂ ÎNOȚI, BĂLĂCEȘTE-TE! Pentru că, dincolo de multitudinea beneficiilor existente ale înotului, cunoscute, însușite si resimțite în rândul târgoviștenilor care acced la bazinul de înot din cadrul Complexului Turistic de Natație, este necesară implementarea ideii de ,,a se îmbolnăvi de dorința de a face mișcare”, în detrimentul produselor farmaceutice cu ,,generarea artificială” de întărire a imunității organismului. Prin caracterul său aplicativ, igienic şi recreativ, înotul reprezintă un sport deosebit de util, având un aport substanţial în vederea întăririi sănătăţii, pe de-o parte. Pe de altă parte, contribuie la educarea calităţilor generatoare de curaj, încredere în forţele proprii, spirit competitiv, etc. Este necesară informarea copiilor și părinții acestora, de potențialul și aptitudinile deosebite pe care le posedă, existând posibilitatea de a fi selecţionaţi în vederea instruirii în tehnica înotului şi a pregătirii pentru concursuri.
Recomandați înotul doar ca formă de mișcare, pentru o dezvoltare armonioasă, sau și de performanță?
- Mă simt obligată să evidențiez o delimitare conceptuală în ceea ce privește înotul recomandat de la o vârsta fragedă, prin numărul mare de solicitări în cadrul activității de înot. Astăzi, mă confrunt cu dorința părinților de a practica copiii lor înot la o vârstă mică, cât mai mică să fie, pentru a deprinde mai repede, afirmă ei, mișcările specifice înotului. De ce repede? Cât de repede? Da! Și performanță dacă se poate! Și ea repede, la fel de repede! Încotro ne îndreptăm?! Care-i scopul? Cu ce repercursiuni? Ce înseamnă înot? Dar educație acvatică? Vârstă fragedă?! Dezvoltare armonioasă?! Dar performanță sportivă?! De aici și lipsa de informare corectă asupra populației, mai exact în rândul părinților direct implicați în programul de decizie al copiilor. Tocmai datorită acestui motiv, specialiștii de înot care se ocupă cu instruirea copiilor poartă o dublă răspundere. Pe de o parte, nu au voie să folosească aptitudinile lor prea devreme, iar pe de altă parte, nu trebuie să-i frâneze dezvoltarea, împiedicând astfel obținerea unor posibile rezultate. Un bun specialist de înot se caracterizează tocmai prin faptul că știe să dozeze just eforturile și nu exagerează din nici un punct de vedere, desfășurându-și munca educativă în funcție de aptitudinile individului. Îmi place să cred că există un timp și-un anotimp pentru orice lucru!!! Sunt întrebări la care nu trebuie să mai caut răspuns, iar datoria mea de om, înainte de a fi specialist, este să promovez informațiile cu susținere științifică solidă, în rândul studenților, instructorilor novice, părinților, știind că un copil începând cu vârsta de 4 luni, până la vârsta de 4 ani, poate beneficia doar de EDUCAȚIE ACVATICĂ și nu înot. Educație acvatică înseamnă interferența unică dintre masaj, gimnastică şi hidroterapie, generând dezvoltare, evoluţie şi profilaxie în mediu acvatic, în condiții special amenajate și destinate doar copilului mic, lucrând cu speciliști în educație acvatică, într-o formulă de lucru de la 1-1 (specilist-copil). Este riscant să te hazardezi în a desfășura o astfel de activitate, în cadrul unui bazin de înot sportiv sau a unei locații unde proprietățile calității apei și ale mediului nu sunt în concordanță cu nevoile specifice copilului mic sau având acces și persoane adulte, nerespectând condițiile de igienă. Exclus! Adaptarea copilului la mediul acvatic de la o vârstă fragedă a stârnit interesul multor părinți, în mare parte datorită beneficiilor multiple, însă nu este o activitate care se poate desfășura oriunde, oricum și cu oricine. Vorbim despre înot, începând de la vârsta optimă 6-7 ani, ce cuprinde etape de pregătire defalcate: pregătire privind învățarea tehnicii înotului (perioadă 2-3 ani), urmată de etapa de perfecționare tehnică și de creștere gradată a eforturilor de antrenament (3-4 ani), etapa de pregătire în vederea realizării celor mai înalte rezultate, care se caracterizează printr-o mare creștere a intensității eforturilor de antrenament, etapă ce se reflectă în rezultatele copiilor prin participarea lor în cadrul competițiilor. Dezvoltare fizică armonioasă sau performanță sportivă?! Firește că recomand și subliniez existența asemănărilor, respectiv a deosebirilor între cele două forme de activitate. Performanța sportivă vizează competiția, în ideea de a fi prezenti în cadrul pregătirii specifice, condiții și volum de pregătire suplimentare, dând dovadă de multă determinare, pasiune, perseverență, talent și multă, multă muncă. Pe când, una-două ședințe de activitate fizică pe săptămână vizează dezvoltarea fizică armonioasă, pe de-o parte, pe de altă parte, suficient cât să descoperim, fructificăm, orientăm noi talente către ceea ce însemnă performanță. Este un drum lung, anevoios, dar nu imposibil către performanță. Cunoaștem deja că o medalie națională, mondială sau olimpică nu este din aur, ci din muncă, pasiune si dăruire!!! O altă poveste cu happy end!
Reprezintă un avantaj în această meserie faptul că ați fost sportiv de mare performanță?
- Urmând puterea exemplului tatăl meu, fost canotor de performanță, legitimat la clubul Steaua, a avut grijă să-mi ofere o educație aleasă cu privire la ceea ce însemnă performanță sportivă. Am crescut cu „povești adevărate” despre campionii României! Născută la Huși, elevă în clasa a VIII-a, a fost momentul conștientizării de a face o alegere, de a renunța la ceva, la casa părintească, în detrimentul unei perspective către succes, către sportul de performanță. În urma unei selecții, am plecat la București în cadrul Clubului Sportiv Olimpia, unde mi s-a oferit o nouă șansă, având casă, masă și școală, acolo unde eram prinsă cu pregătirea sportivă, fie la București, Orșova sau Snagov. Sportul m-a educat!!! Am învățat să rabd, să lupt cu mine însumi, să muncesc cu dorință și plăcere, urmându-mi visul, fiind sprijinită de antrenori, de familie, astfel am învățat să zâmbesc și să transmit emoție! Să transmit putere! Lăsând modestia deoparte, titlul de vicecampioana mondială și multiplele titluri de campioană națională la canotaj nu înseamnă pentru mine „mare performanță”. Visul oricărui sportiv nu este acela de a obține performanță la o vârstă fragedă, sacrificându-se astfel generații de resurse umane, vise spulberate, ci este acel moment când ai capacitatea de a avea continuitate în activitatea sportivă, ajungând să participi la cel mai mare eveniment multisportiv internațional - Jocurile Olimpice. Șansa aceasta a avut-o soțul meu, multiplu campion mondial, finalist la Jocurile Olimpice de la Sidney, unde astăzi, datorită educației și a calităților deosebite, face cinste orașului Târgoviște prin prisma profesiei, rezultate în urma performanțelor sportive. Mereu îmi spun că nu-l merit. Desigur, activitatea de performanță desfășurată reprezintă un atu, vorbim de experiență, de trăiri, senzații, percepții, reprezentări ale efortului, dar aș fi vrut mai mult. Mereu e loc de mai bine! Ceea ce mi se pare un avantaj, simțindu-mă onorată, este faptul că-mi desfășor activitatea de înot în cadrul Complexului Turistic de Natație Târgoviște, acolo unde își desfășoară activitatea într-un mod profesionist, fiind un exemplu, prima medaliată olimpică la înot, Anca Pătrășcoiu, alături de Octavian Postolache. Faptul că a reușit să obțină o medalie olimpică la înot, da, este o mare performanță! Iar pentru târgovișteni, o mândrie!
Care vă sunt marile dorințe legate de înot?
- Predau înot în mediul universitar încă din anul 2004, iar cursurile practice destinate studenților se desfășurau la Complexul Mărgineanca, fie la piscina Sideco din Târgoviște. Fiind piscine descoperite, lucrările practice se organizau comasat în timpul vacanțelor școlare de vară. În anul 2010 am avut avut șansa să ne bucurăm de inaugurarea Bazinului de Înot Sportiv din micro 3, un lucru laudabil pentru orașul Târgoviște, dându-ne posibilitatea să ne desfășurăm activitatea în condiții optime. Începând cu anul acesta, semestru II de studiu, îmi doresc să beneficiem de condițiile excelente din cadrul Complexului Turistic de Natație. Înființarea Asociației Clubului Sportiv Anyio Aqua este un proiect de suflet, motivată fiind de fetița mea Ioana, reprezentând un continuum, dacă vreți, al activității sportive și didactice, reflectându-se în activitatea de promovare și dezvoltarea a înotului, atât în rândul copiilor, cât și al adulților. Pe această cale, doresc să le mulțumesc părinților și copiilor deopotrivă pentru susținere, având toată considerația mea! Gândindu-mă c-am contribuit personal cu o fărâmă din ceea ce m-a învățat „ieri” sportul de performanță, iar datoria mea „astăzi” mă determină să afirm, că orice rezultat obligă la mai mult, drept pentru care, ideea de a apela la specialiști în vederea unor colaborări, fie antrenori sau cercetători, în domeniul educației fizice și sportului de performanță, ori de câte ori este necesar, nu face decât să genereze rezultate calitative. Și să afirm încă o dată, dacă mai este cazul, că tendințele actuale în vederea învățării-consolidării-perfecționării înotului, alături de obținerea rezultatelor sportive, sunt posibile având la bază conceptul de interdisciplinaritate. Nu-mi place să folosesc vorbe mari, nu voi promite lucruri măreţe, însă împreună putem face lucruri mărunte cu dragoste mare, pentru un viitor mai bun al copiiilor noștri!
Ce impact a avut sportul în viața Ancuței Pîrvan?
- Experințele de-a lungul timpului m-au făcut să înțeleg că indiferent de medaliile și titlurile obținute, acestea nu au valoare dacă nu sunt dublate de calitatea de a fi OM. Astfel că, în sportul de masă nu putem „sacrifica” sute, mii de copii pentru o medalie, fie ea și una olimpică. Primordială astăzi este MIȘCAREA PENTRU SĂNĂTATE! Am înțeles că este necesară reconsiderarea ideii de performanță, ea există pentru orice categorie de persoane-domenii de activitate. Există o performanță aproape la fel de dificil de obținut, de aducere a persoanei scoase din normalitate. Astăzi, un adult care stă la birou opt ore, reușind să-l determin să practice exerciții fizice în mediu acvatic după program, reprezintă o performanță! Adică, ieșirea din normalitate înseamnă performanță. Orice performanță se plătește: renunțând la ceva, în cazul copiilor să dai ceva, poate copilăria?! Merită?! Sau nu se merită să pierzi pentru acea realizare? Putem să-i ajutăm pe copiii, tinerii, adulții de astăzi să plătească mai puțin pentru obținerea performanței, pentru ieșirea din normalitate? Activitatea desfășurată în prezent în cadrul Complexului Turistic de Natație mă reprezintă, având la bază experiența sportivă personală, fiind cadru didactic, având studii teoretice și practice de specialitate în cadrul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, dublă specializare în canotaj, respectiv natație și pentatlon modern. Dar și rezultate în cercetarea științifică pentru dezvoltare, cu privire la aparatura și instalațiile de pregătire, concretizându-se prin realizarea unui sistem de testare biomecanică și antrenament, specifice sporturilor ciclice (înot, canotaj, etc.) și venind în sprijinul eficientizării mișcării în timpul efortului maximal. Toate aceste rezultate le-am obținut în cadrul Institutului Național de Cercetare pentru Sport din București, cu sprijinul colegilor-colaboratori, ceea ce astăzi mă determină să sper că avem potențial sprijinind activitatea fizică spotivă de performanță. În perioada în care am lucrat alături de copii în mediul acvatic, am descoperit o lume nemărginită a poveștii în care ei se aflau, simțindu-mă privilegiată de șansa de a-mi permite să intru în lumea lor.
Cât de important considerați pentru comunitate acest obiectiv sportiv și de recreere, Complexul Turistic de Natație Târgoviște?
- Condițiile oferite de acest complex sportiv sunt excelente, iar activitatea de specialitate desfășurată aici se răsfrânge asupra stării de bine atât a noastră, cât și a celor pe care îi instruim. Dorința de a încuraja copiii, adulții, că sunt cei mai buni, cu fiecare metru parcurs în bazinul de înot, îi determină să-și dorească să pășească într-un număr cât mare mare pragul Complexului Turistic de Natație, alături de familie, prieteni, având la bază factori motivaționali excelenți și fructificând inteligența motrică, prin varietatea formelor de manifestare a activițății de care dispune acest obiectiv sportiv de recreere, într-o lume dragă lor. O lume a noastră, o lume a copiilor!